... in inima am urme de tine... dj project, intotdeauna mi-au placut, atat soundul cat si versurile

Importanta nu e destinatia, calatoria e cea care conteaza !

Pe masura ce trece timpul realizezi tot mai mult ca nu destinatia e importanta. toata lumea stie ca trebuie sa ai un goal, o tinta in viata, fara un scop in viata esti un fel de zombie care nu stie ce vrea de la sine si de la ceilalti si ii lipseste motivatia de a se trezi dimineata. Care este acest scop este neimportant, el trebuie doar sa existe ca un punct de reper pentru trasarea directiei.
O data setata directia nu mai bajbai, nu mai aluneci dus de orice curent de opinie, nu te mai risipesti in toate directiile ci functionezi eficient fiind in echilibru pe linia trasata.
Unele scopuri sunt materiale (sa-mi iau masina) altele spirituale, unele sunt foarte concrete altele foarte generale (sa ma realizez) sau vagi, dar nici lucrul acesta nu e foarte important. Sunt doar detalii care definesc marja de eroare a directiei alese. 
Doar dupa ce ti-ai trasat o linie de urmat poti sa incepi sa inaintezi. Ai nevoie de o limita ca sa incepi sa construiesti. Altfel te risipesti in toate directiile si nu se vede nimic

Constienta vine din simturi.

Ma intorceam ieri de la sala, trespirat si lipsit de orice pic de energie si atunci m-a lovit... constienta vine din simturi. Normal, evident, ce-i asa de greu... da-i unei masini simturi si ai s-o faci constienta, i-ai unui om simturile si ai sa-l faci o masina.
Simturile iti traseaza cadrul in care sa te misti,
Natura face risipa, foarte mare risipa... ma gandesc doar la milioanele de spermatozoizi produsi asa pentru o simpla noapte de dragoste. Aceasta risipa are un rost foarte bine definit, creste probabilitatea ca lucruri uimitoare sa se intample, din miliarde de triliarde de combuinatii de gene posibile raman cateva zeci, sute, 'best fited' pentru mediul lor si de acolo incepe minunea: ele cresc, se dezvolta, capata abilitati, cuceresc teritorii... si probabil intr-un final se distrug sau sunt distruse doar pentru a lasa loc altor 'probabile' miracole.
Suna materialist, stiu, foarte 'chimic' si banal de simplu.

Sa fii !

Sa fii, daca poti, nu cel care incearca sa mai culeaga ceva; ci ploaia, ploaia aceea de toamna, care nu stie nimic despre culesuri... (constantin noica)

Those three words are never enough !

You're not afraid to tell me, miles away... acele 3 cuvinte (doua la noi) nu sunt destul si le poti spune doar la 6000 de mile departare.... atunci suntem mai curajosi... parerea ei, a madonei

In romaneste sunt doar doua, in romaneste nu mai avem 'eu', in romaneste dragostea e mai frumoasa, este doar despre celalalt , nu mai zici eu, zici 'te iubesc' , atat... ca o uitare de sine, ca o reflectie in celalalalt.... nu te mai vezi, te iubesti pe tine in celalalt... devi un singur trup cum zice biblia, atunci de ce cele 6000 de mile iti dau curaj ? Inseamna ca nu esti cu adevarat contopit, pentru ca daca ai fii 'amestecat' vorba lui Chirila, atunci oricate mii de mile nu ar face nici o diferenta, cum frumos zice Noica: "Unele lucruri se impart fara sa se divida. Poti taia o paine, dar nu poti taia un cantec, un adevar, o iubire. "

Iubeste sau fa ce vrei !

Constantin Noica - Scrisoare către Rafail

“Ce poate fi în lumea voastră, dragul meu, că te-ai gândit să pleci din ea? (…) În limba ta există o vorbă a trecutului care-mi pare, într-un fel, mai adevărată astăzi decât oricare alta. Este cea a lui Augustin, “iubeşte şi fă ce vrei”. Căci dacă iubeşti cu adevărat - s-a spus - nu mai faci aceea ce vrei, doar ce trebuie. Poate că lumea de azi e uneori smintită pentru că a despărţit pe «fă ce vrei» de «iubeşte». Ea şi-a luat toate libertăţile şi face tot ce-i place, dar nu iubeşte întotdeauna. (…) S-a sfârşit cu lumea aproapelui; este o lume a departelui nostru, cea în care trăim şi se va trăi. (…) Dar nu te dezaprob şi nu i-aş dezaproba nici pe ceilalţi, chiar dacă ar fi oaste şi biserică, iar nu singurateci. Nu vă dezaprob, chiar dacă m-aş teme că trăiţi într- o lume gata făcută - şi care nu mai are ce face. (…) Eu nu am a-ţi da lecţii. Spre capătul vieţii, văd că nu ştiu mai nimic. Dar când mă uit îndărăt, văd că e ceva sigur până şi într-o viaţă ca a mea: e bucuria. N-am avut dreptate decât atunci când m-am bucurat. Omul e fiinţa care jubilează. Omul a făcut bucuria, şi a văzut că era bună. (…) Şi-ţi spun numai: bucură-te şi fă ce vrei!”

Eu cred ca nu prea e bine spus “iubeşte şi fă ce vrei”, Un programator iti va spune ca e un 'ambigous statement' si ca-ti va da eroare la compilare cu mesajul "defineste 'fa ce vrei' in contextul 'iubeste'". Iti va spune ca ar trebui sa folosesti metoda KISS (keep it simple, stupid !) si sa spui "iubeste sau fa ce vrei", ca sa nu zic 'iubeste sau pleaca dreaq de aici' dar Sf Augustin nu putea spune asta ca era sfant !

Programming

"Many developers fear changing legacy code in older systems for fear of not knowing what other code depends on what they’re changing. In essence, they risk changing the system into an unknown state of stability"

Replace system with person and code with feeling. See what you get.

I knew that programming can be filosofical, but not that obvious !!!

"There is no object-oriented problem that cannot be solved by adding a layer of indirection, except, of course, too many layers of indirection”

Ultima zi la mare

Plaja de la Neptun, 'la steaguri'. Soarele straluceste, marea e uda, cerul albastru... iar fetele... ce frumoase's fetele... TOATE fetele.
Ma asez intre doua sezlonguri, apare o doamna care-mi spune politicos ca nu am voie sa stau acolo, pentru ca e plaja privata.... ii spun ca am voie sa stau acolo.... zice ca va chema administratorul, ceea ce face... Apare un domn cam timid la vreo 50 de ani care-mi spune ca umbrelele sunt platite si ca e plaja lor. Ii explic ca doar 40% e plaja lor, dupa ultima lege pe care o stiu si trec mai departe la Noica... Imi spune ca am vorbit suficient, sunt de acord cu el si revin la Noica... Jurnal de idei.
Cerul e albastru, marea e uda iar Noica e destept.... poate putin prea matematic, are o obsesie cu multimile, si cu conditia filosofului.
"Daca spui 'pomul este verde' toata lumea se va gandi la pom si la verde, doar filosoful te va intreba ce inseamna 'este' ?"
Asa-mi trece toata ziua, intre mare si noica; spre seara fetele nu-mi mai par asa frumoase, sunt obosite, batute de soare si alte interperii, incep sa le vad defectele; ma gandesc ca le-am privit prea mult, le-am 'consumat', parca as fi trait cativa ani cu fiecare dintre ele; parca as fi privit in viitor, cum frumos spune Noica: "Esential nu este sa vezi, ci sa calatoresti spre infinitul vazului, sa stravezi !"
Gata, ajunge cu filosofia, maine ma intorc acasa iar seara am sa ma intalnesc cu Andreea cea noua, un first 'date', will see how it goes. Multumesc Ingerului tuturor Andreelor !

Andreea

Andreea pe care o cunoasteam nu mai exista, a murit ieri dimineata [...]

Acum cand ma uit la tine cu o benigna indiferenta aduci mai degraba a Maria Magdalena, iar eu nu sunt Isus Hristos !

Lumea noastra nu mai exista, a zburat odata cu tine...

Mi-a placut inteligenta ta, 'neuronii' tai, cum spunea-i tu, a fost primul lucru pe care l-am observat, (dupa chipul angelic desigur) si ti-am spuso, ti-am spus ca imi place in primul rand creierul tau si tot restul il privesc ca pe un bonus !

Tu ai crezut ca bonusul nu e important, ca se poate si fara el, dar nu, nu se poate. Intreaba orice chelnar din orice restaurat: iti va explica cat de important e bonusul, fara 'bonus' vei ramane in ochii lui doar un strain pe care il vede pentru prima data si spera sa nu il mai revada vreodata.

- Daca-ti plac neuronii mei de ce vrei sa ma pupi ? ma interbai ...

- Din curiozitate, iti spuneam, dar era mai mult decat atat !

Cat despre mine, sunt ok, nu-ti face griji, mi-a daruit ingerul tau alta andree in schimb, ingerul tau, si al tuturor andreelor (incep sa cred ca ingerii sunt 'nominali') pe care l-ai alungat pentru ca te privea prea insistent si mustrator, iar tu aveai nevoie de putina intimitate..

- Cu tine ma simt bine, imi spuneai, cu tine povestesc iar cu el joc biliard !

Sper sa-ti fie bine acum, sper sa fi meritat. Tu vroiai sa te imparti: pana la gat si de la gat in jos... gresesc, nici macar pana la gat [...] si vroiai sa traiesti asa, impartita, in trei lumi si doua locuri ! Dar nu se poate asa, oricarei lumi ii trebuie un spatiu ca sa existe, fara o definire topografica va sucomba in abstractiune.

Acum o sa-ti fie mai bine, mai 'comod', vei continua sa fii impartita dar cel putin va avea fiecare lume locul ei, nu se vor mai intersecta... ai sa joci mult mai mult biliard iar cand ti se va face dor de mine... ai sa citesti o carte !

De ce iubiti barbatii ?

Mi-a placut blogul asta, cred ca arunca o raza de lumina asupra sufletului feminin, cum ne vad ele, cum (de) ne suporta si de ce...

Mi-am adus aminte ca cineva publicase o carte intitulata 'Ce stim despre femei' si era plina de pagini albe... mi-a placut ideea. Altcineva spunea ca femeia fie o cunosti fie o iubesti, adica daca le iubesti nu ai cum sa le cunosti, nefiind destul de obiectiv si neutru in privintza lor...

Cred ca aceast mister al sufletului feminin este supralicitat, ele saracele de multe ori neavand nici o explicatie despre anumite actiuni sau sentimente ale lor.

Cel mai interesant mi se pare cum incearca ele sa gaseasca motive cuminti atunci cand iti dau explicatii despre atractia pentru cineva. Imi spunea o prietena de curand ca o atrage modestia unui tip, care era un tip ingrijit, inalt, bine facut iar fata nu era deloc una modesta, deci nu am crezut nici 5 minute in explicatiile ei... ea avea o atractie fizica evidenta fatza de respectivul.... dar asta este, cum zicea Cioran: femeile sunt condamnate la pudoare !